refuz de predare

declar pe propria raspundere ca:
nu o inteleg pe iren,
nu sunt in nici un fel asemenea lui iren,
nu ii pot oferi lucrurile de care are nevoie,
cu atat mai mult nimic de valoare,
sau, ca sa merg foarte departe, fericire,
nu am nici un drept sa fiu altceva decat un strain,
si nu e de nasul meu sa ma gandesc la iren,
nu merit nici macar sa ii pronunt numele,
dar,
tocmai prin aceasta e minunata viata,
ca straluceste chiar si in cei mai proscrisi copii ai ei
si pentru iubirea care m-a pus din nou in miscare
si acum trebuie sa o predau pentru ca e,
din toate unghiurile, imposibila,
pentru ca nu mai sunt trist,
pentru ca vad din nou lucrurile frumoase,
pentru ca am de unde sa impart si la altii,
pentru ca am o noua provocare pe care sa o arunc
in fata lumii care rade de mine,
refuz
sa ma predau momentului si prejudecatilor,
sa cedez in fata oboselii si ratiunii,
(cenzurat),
sa o uit pe iren