miercuri, 11 martie 2009

impresii

cred ca se numeste ironia soartei
aseara numai imaginatia nu vroia sa doarma
"daca nu poti spune ceva dragut, mai bine nu spune nimic"
as fi scris despre ploaia cu pisici negre si despre targul de lisite,
insa iata ca se intampla - serviciul de 140kg s-a asezat pe gandurile mele
si imi mananca cuvintele... ieri o doamna mi-a cerut indicatii pe strada
si eu m-am oferit sa ajut, bineinteles, si - ei bine, da, nu prea imi mai
gaseam cuvintele. eu. fata de o doamna.
mi-am permis sa dorm si acum am multe de spus, in multe feluri
si mult de lucru. si inca ceva, am mai hotarat sa nu mai scriu intr-un loc
unde am cautat prieteni - a ramas doar acesta unde o strig pe iren si
imi raspunde ecoul.
trebuie o cu totul alta stare a mintii pentru a crea.
trebuie sa ma multumesc sa incerc sa fiu un om bun.

uite ce doare mai tare:
sunt atatia oameni, atat de multi care aleg sa fie nefericiti si sa ii faca pe cei
din jur nefericiti, atatia oameni care aleg lucrurile urate, atatia flamazi sa
inghita frumosul si sa il mistuie in maruntaie primitive.

cred ca intr-o zi cand nu o sa ascult iubirea de oameni
o sa mor aparand un lucru frumos.

Un comentariu: