nota din partea editorului

stimata doamna... iren, va rog sa ma iertati ca ma adresez dumneavoastra atat de putin formal. ca va cunosc doar acest nume este neplacuta situatie in care ma lasa dialogurile sarace cu autorul obisnuit al paginilor noastre.iertati-ma inca pentru ca mi-am permis sa extind ingaduinta cu care primim manifestarile deloc usor de suportat ale cunostintei noastre comune - la caracterul acestei intalniri,fara sa va pregatesc in prealabil printr-o scrisoare de prezentare.este numai graba prin care am fost delegat sa ma infatisez dumneavoastra care m-a determinat sa adopt aceasta postura nepotrivita pentru un gentleman si in care credeti-ma ca ma simt extrem de stanjenit.
am fost anuntat seara trecuta de intentiile domniei sale de a oferi cititoarei sale cate o poveste pe zi, stire pe care am primit-o cu retinere deoarece se intampla sa il cunosc de multa vreme si stiu ca are obiceiul sa isi ia de lucru mai mult decat poate duce la bun sfarsit, totusi nu fara speranta deoarece rarele sale momente de stralucire au dat unele din cele mai recomandabile publicatii ale noastre.
multumita unor buni colegi care accepta sa lucreze de noapte pentru a pregati editia de a doua zi, am pornit spre locuinta sa facand calcule pentru sansele de a reusi sa aducem in paginile de dimineata productia dansului, avand in vedere ca nu reusisem pana la acea ora a serii sa contactez un corector de texte familiarizat cu ceea ce cu greu poate fi numit opera a autorului nostru dar care are anumite particularitati care necesita o supraveghere atenta in momentul pregatirii trecerii in cerneala tipografica.
am gasit usa casei sale deschisa si am intrat cu bagare de seama fiind pregatit pentru o intalnire cu necunoscuti,desi aproape nu e nimic de valoare in locuinta sa care sa atraga privirile unor spargatori, chiar si disperati. l-am gasit in birou, acoperit de un maldar de hartii de la serviciu, privind pe sub marginile indoite ale catorva foi scena de tango din Scent of a Woman,care se derula in continuu.in dreptul intrarii, se afla o alta foaie, evident lasata cu intentia de a reduce schimbul obisnuit de cuvinte la lectura acelor catorva indicatii scrise la repezeala. dupa cum spuneam, suntem obisnuiti cu maniera neconventionala in care ii trateaza pe cunoscuti, mai ales atunci cand doreste sa nu fie deranjat. cunoscand acestea am luat hartia si am iesit.in timp ce coboram scarile am tras cu urechea la zgomotele ce ar fi putut veni din apartament, in acelasi timp incercand sa fac cat de putin zgomot eu insumi. spre uimirea mea, usa a ramas deschisa.
la lumina lampadarelor pe sub care treceam am deslusit scrisul neingrijit prin care cerea un mic avans de timp si ma trimitea sa va cer scuze pentru intarzierea primei povesti. sper ca increderea cu care primiti aceste vesti sa nu fie scazuta prin parerea pe care probabil ca v-ati format-o despre serviciile pe carele oferim autorilor nostri.de fapt, vedeti, el este singurul care scrie pentru noi, si probabil si singurul care citeste. in conditiile unui public atat de restrans si a posibilitatilor noastre de a-i recompensa eforturile am acceptat diferite concesii.speram ca natura intreprinderii noastre sa nu afecteze bunul renume al prietenilor care transmit mesaje si al cuvantului scris in general.
in incheiere imi permit sa numesc aceasta destainuire superficiala, avand in acelasi timp in minte imaginea autorului a carui biografie saraca ne-a dezvaluit totusi ca maldarul de nimicuri ingramadit in interiorul sau mai ascunde cateva vise din copilarie pastrate aproape stinse dar la adapost de cei care au incercat sa le stinga de tot.fie-mi permis sa spun in apararea sa ca nici una din foile de la serviciu nu era scrisa si ca, probabil,acum cand inchei aceste cuvinte,incepe si el lucrul, care probabil ca va fi doar o schita deoarece am motive sa cred, luand drept exemplu numai unghiul din care privea si lumina slaba care mai era aprinsa in incapere,aparent fara rost, ca sufera de curand de o pasiune acuta pentru lumina zilei ceea ce lasa linistea ocrotitoare a noptii in afara prietenilor care sa-i umple golul de nemarginire si mister din care, ocazional, mai privesc inapoi stele mici.
ma inclin in fata dumneavoastra si va urez cele mai gratioase momente de inspiratie si vise in care sa va gasiti linistea